Florin-Alexandru Bologa, născut în localitatea Derșida, comuna Bobota, este primul și singurul sportiv nevăzător din România care a obținut medalii la două ediții consecutive ale Jocurilor Paralimpice – bronz la Rio 2016 și Tokyo 2020 – și aur la Jocurile Paralimpice din 2024, la Paris, în categoria J1 –73 kg.
Mai mult decât atât, este cvadruplu campion mondial și dublu campion european la para-judo.
Un drum „întunecat”, dar plin de lumină sufletească
Alex a rămas complet nevăzător în jurul vârstei de 6 ani. A crescut într-un mediu modest, iar la liceu, fiind cazat la internatul unei școli speciale din Cluj-Napoca, trăia în condiții dificile.
A fost remarcat de o profesoară de sport, Geanina Andreica, care a intuit potențialul său excepțional. Împreună cu antrenorul Florin Bercean, actualul președinte al Federației Române de Judo, au încercat să îi ofere acelui băiat condiţii mult mai bune.
„Când l-am cunoscut, stătea în internat și era, practic, mort de foame. Am sponsorizat școala cu un aparat Braille ca să ne lase să-l mutăm la Hotel Stadion din Cluj, acolo unde ne antrenam. A fost primul pas spre o viață normală pentru el”, ne-a povestit Florin Bercean.
Sprijinul a venit și din partea altor oameni de bine: Enikő Csoká, fostă sportivă, și soțul ei, antrenorul Gergely Tamás, antrenorul actual al campionului, care l-au integrat în echipă și l-au ajutat să se dezvolte atât sportiv, cât și uman.
„Alex era un copil care suferea. Nu avea încredere în sine, nu credea că poate. I-am spus atunci un lucru simplu: că el vede cu ochiul minții și că de multe ori, vede mai bine decât noi, cei care avem doi ochi și totuși suntem orbi la ceea ce contează cu adevărat”, ne-a declarat preşedintele Federaţiei Române de Judo.
Pe lângă cariera sportivă de excepție, Alex a reușit să-și clădească o viață independentă. Tânărul a trecut cu brio Examenul de Bacalaureat, a absolvit cele două facultăţi din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca la care era înscris, anume Psihopedagogie Specială și Kinetoterapie şi nu în ultimul rând, şi-a cumpărat o locuinţă proprie şi trăieşte o viaţă normală şi activă.
„Eu nu m-am implicat direct în antrenamentul lui, eram antrenorul lotului olimpic la acea vreme. Dar am avut câteva idei care l-au ajutat să iasă din lumea în care fusese închis și să pășească în viață ca un om normal. Rolul meu a fost minim, dar esențial”, ne-a mai spus Florin Bercean.
Alex se antrenează în continuare la sala din Cluj-Napoca, acolo unde a început totul. Este un exemplu viu pentru alți tineri nevăzători și un model de determinare pentru orice sportiv.
„Este un exemplu pentru noi toți. A reușit singur, cu o voință extraordinară. Și, da, el vede cu ochiul minții – iar ceea ce vede este clar, curat și puternic. E unul dintre puținii nevăzători total care au reușit la acest nivel, iar noi, cei care l-am sprijinit, ne bucurăm și ne simțim onorați să-i fim alături”, a transmis cu mândrie Florin Bercean.
